Psalmul 23

Domnul e al meu Păstor,
Ce mă paşte din Cuvânt
Şi mă duce-n loc odihnitor,
Sub penajul Lui cel sfânt !


Pe cărări drepte sunt povăţuit
Şi sufletul mi-e-nviorat,
Din pricina Celui ce-a pecetluit
Fiinţa mea cu Numele-I curat.


Chiar de-ar fi să umblu prin valea morţii,
Nu mă tem de nici un rău
Căci Tu eşti cu mine şi în bezna nopţii,
Când mă mângâi cu toiagul Tău !


Tu-mi întinzi o masă înainte,
Şi-mi saturi sufletul după dorinţă
Iar mintea-o ungi cu untdelemnuri sfinte,
Ca să cresc în statură şi credinţă!


Da…fericirea şi-ndurarea
Îmi vor fi tovarăşe pe cale
Şi voi locui de-a pururea,
În locaşurile Tale !


~Amin~